miercuri, 20 august 2014
luni, 18 august 2014
revorbe
nu mai vedeam nimic aburii
încercuiau
casa mă învăluia
în
rotogoale mari de voal
am
mers spre râu și apa se oprise
m-am
legănat pe brațele lui mari
toate
s-au dat peste cap când am văzut că îngheață valul
în
stropi de cădere
fină
mă
întindeam pe toată cuprinderea pământie
și-n
toiul nopții am auzit,
stinsul oprit
stinsul oprit
duminică, 17 august 2014
cheag
și-apoi
îți arunci picioarele pe pedale și amesteci senzațiile
sunt
unele zile în care doar îmbrățișezi și trasezi corpuri noi
cu
linii de apă,
foame
și trompete
îți
întinzi oasele pe pâine cu cuțitul
o,
rege al stolului de țânțari fugiți de-acasă
ești
captiv al unei prințese cu păr etern
cu
rochia castel și cu un mic fluieraș în vârful limbii.
ca
și ea,
prin
muzică el se afișează dulceag
ca
și el,
și ea
e tot un fel de cheag
vineri, 15 august 2014
pădurea de la ora Ș
În mijlocul orașului, dacă te învârți mult printre niște blocuri cu 7 etaje
dai de o pădure.
În pădure sunt copaci aliniați aproape simetric,
subțiri și foarte lungi,
că nu le vezi vârful.
Sunt de fapt
picioarele unei generații de păsări ale căror penaje formează pe corpul celest
nori.
Aceste păsări cu ciorapi de plasă au picioare musculoase și gheare cu ramificație întinsă.
Eu m-am cățărat odată pe-un picior de pasăre.
Frunzele de baobab țin învelit orașul în foițe și nervuri,
îl stratifică pentru ca fiecare petală să crească pe etajul ei.
dai de o pădure.
În pădure sunt copaci aliniați aproape simetric,
subțiri și foarte lungi,
că nu le vezi vârful.
Sunt de fapt
picioarele unei generații de păsări ale căror penaje formează pe corpul celest
nori.
Aceste păsări cu ciorapi de plasă au picioare musculoase și gheare cu ramificație întinsă.
Eu m-am cățărat odată pe-un picior de pasăre.
Frunzele de baobab țin învelit orașul în foițe și nervuri,
îl stratifică pentru ca fiecare petală să crească pe etajul ei.
nu pe niște trepte atât de reci
în noaptea aceea cântam cu ecou și făceam poezii din oamenii care se uitau la mine
ei nu știau, credeau că e ceva special, dar nu
nu era nimic, doar că aveam mai multe ecouri decât de obicei
lângă mine 6 păsări băteau din picior 12312 123 1 etc
hai să mai stăm până nu se mai vede steaua aia deloc
mi s-a mai întâmplat să văd stele dispărând, dar nu pe niște trepte atât de reci
povești spuse cu ochii deschiși,
orașul e nou de data asta
ei nu știau, credeau că e ceva special, dar nu
nu era nimic, doar că aveam mai multe ecouri decât de obicei
lângă mine 6 păsări băteau din picior 12312 123 1 etc
hai să mai stăm până nu se mai vede steaua aia deloc
mi s-a mai întâmplat să văd stele dispărând, dar nu pe niște trepte atât de reci
povești spuse cu ochii deschiși,
orașul e nou de data asta
și dacă
Nenea cu părul alb, semi-lung și ușor undulat la vârfuri, cu mustața la fel, care pescuiește se îndrăgostește de tanti cu părul alb strâns în coc care se plimbă cu bicicleta de cealaltă parte a râului. Nenea aruncă momeala de la undiță cu avânt după ea, dar nu o prinde și astfel cei doi nu se întâlnesc niciodată.
joi, 14 august 2014
din afară
e o întindere mare de praf sub tălpile mele goale,
nu am mai văzut cerul demult
am rămas singură vreo doi, trei ani îngrijind flori cu o
pisică mâncând pământul din ghivece
m-am trezit, era abia azi, trecuse numai o zi, uitasem laptele pe
foc
am ieșit în hol cu pașii grei pe gresia umedă
el avea o cheie de rezervă speram să vină să-mi aducă o plapumă mai groasă
mi-e frig dintotdeauna de câțiva ani
nu mai bătuse nimeni la ușă
toți aveau chei de rezervă, dar nu le foloseau
am ales să stau așa tihnită mângâind pisica pe spinare și adulmecând
mirosul de ardei copți de la vecini
am bătut un cui în perete în care am agățat ce? o icoană
peretele avea urme de ulei de când a venit zoe la mine și mi-a arătat
vechea zugrăveală și
arsura
de pe mână
nu am mai văzut cerul demult
am rămas singură vreo doi, trei ani îngrijind flori cu o
pisică mâncând pământul din ghivece
m-am trezit, era abia azi, trecuse numai o zi, uitasem laptele pe
foc
am ieșit în hol cu pașii grei pe gresia umedă
el avea o cheie de rezervă speram să vină să-mi aducă o plapumă mai groasă
mi-e frig dintotdeauna de câțiva ani
nu mai bătuse nimeni la ușă
toți aveau chei de rezervă, dar nu le foloseau
am ales să stau așa tihnită mângâind pisica pe spinare și adulmecând
mirosul de ardei copți de la vecini
am bătut un cui în perete în care am agățat ce? o icoană
peretele avea urme de ulei de când a venit zoe la mine și mi-a arătat
vechea zugrăveală și
arsura
de pe mână
miercuri, 6 august 2014
1+1=11
sunt boschetarul care doarme sub geamul meu
un
copil desculț după inundații
o
tanti care aruncă ligheane cu apă de la balcon
sunt un bărbat care m-a salutat în treacăt
și a întins mâna după mine
să mă
spun unele cuvinte pe care nu le înțeleg
decât
când le pun pe hârtie
am
un ghiozdan în care țin câțiva oameni
de
rezervă pentru seri
în
care ceilalți dorm
Abonați-vă la:
Postări (Atom)